Vă povesteam că am reușit să intrăm în posesia unui teren, destul de mare zic eu, de 1700 mp. Din prima clipă gândul a fost că nu vom face “agricultură”, cel puțin nu ca vecinii noștri care cultivă preponderent porumb în grădinile din spatele caselor lor.
Astfel că la nici două luni de la achiziție, adică în toamna trecută am și trecut la fapte. Am achiziționat cam 54 de pomi și arbuști. Împreună cu familia și câțiva prieteni dragi, care au reușit să dea curs invitației, am reușit într-o zi să finalizăm procesul de plantare.
De menționat, este că gropile le-am săpat cu o săptămână, două înainte.
Am plantat cam toate tipurile de fructe care pot fi întâlnite la noi în țară, diferite soiuri pentru fiecare tip în parte.
Pomii și arbuștii i-am comandat online de la Pepiniera Cornești. Am ales să apelez la ei fiindcă primisem ceva referințe bune în prealabil, cumulat și cu faptul că am fost descurajat de procesul de comunicare cu cei de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Băneasa, loc de unde îmi doream inițial să achiziționez pomii.
Am ales să îi iau de la Pepinieră fiindcă nu prea eram convins de pomii de la Dedeman, Brico, Carrefour, Kaufland, Auchan sau Lidl. Am fost în mare parte mulțumit de alegere, au sosit prin curier bine ambalați, etichetați. Am aflat pe urmă că nu ar fi fost rău să prezinte ramificații încă de la cumpărare, dar asta nu a afectat cu ceva fiindcă nu mă grăbesc să intre pe rod.
Nu s-au prins toți pomii, poate și solul să prezinte ceva probleme, poate și seceta prelungită de peste iarnă, care a continuat pe tot parcursul anului 2020.
Am decis să nu scot niciun pom din cei care nu păreau prinși, astfel unii au înmugurit mai târziu, muguri care s-au uscat în arșița lunilor iulie-august.
La primăvară voi face cu adevărat un inventar să văd cu ce am rămas. Cert este că zmeurii și murii s-au topit, așa că voi încerca să îi plantez acum in toamnă din nou. Cel mai probabil voi lua de la un magazin apropiat, din cele amintite că m-am ferit, fiindcă pentru câteva fire nu rentează să plătesc transport suplimentar.
Alunii au dat semne de viață abia în a doua parte a lunii iulie. Din arbuști, cel mai bine au mers coacăzele, care au și fructificat timid.
Aș mai completa anul acesta cu afine. Poate și ceva exotic, cum ar fi rodie, dar și un cireș amar.
Pe viitor voi urmări să pun și câțiva butuci de structuri de masă, momentan nu m-am hotărât cum voi proceda cu ei de aceea mai amân acest proces. În cazul în care nu se vor prinde toți pomii cred că voi mai insista pe ceva caiși, nectarini sau piersici târzii fiindcă m-am gândit inițial că sunt mai pretențioși și cred că am exagerat cu produsul pentru “magiun”.
Am citit cate ceva despre pregătirea pentru plantare, despre dispunerea rândurilor și chiar despre toaletarea pomilor și îngrijirea ulterior plantării.
Nu va fi ușor. Nimic în afară de statul degeaba nu e ușor. Măcar vom avea fructe, rezultate din procedee cunoscute de noi, fără intervenții majore asupra calității lor sau a sănătății celor care le consumă.
Veți spune că sunt cam mulți pomișori. Este adevărat, dat ne dorim familie mare, mai avem prieteni nu cred că se vor strica. Nu este concepută că o afacere, cel puțin nu am plecat la drum cu gândul acesta ci ne-am dorit o livadă familială.
Ne-am bucurat nespus de primul rod anul ăsta, sincer nu mă așteptam. Au înflorit în primăvară destul de mulți pomi, dar tot atunci au fost niște nopți mai reci și s-au scuturat florile. Totuși am avut primul rezultat un măr și vreo câteva coacăze.
Am scris acest articol fiindcă la prima brumă incepe sezonul la plantat. Dacă puteți să împărtășiți din experiența voastră cu pomii din comerț aș fi încântat. Mulțumesc anticipat!
Felicitări pentru munca depusă și pentru pasiunea cu care scrii despre mica ta livadă!
Pai cred că de aici pleacă pasiunea că este a noastră 🙂 ne-am dorit și am visat la ea de multă vreme. Și parcă pomișori sunt ca niște copilași, îmi vine să vorbesc cu ei 🙂 ( nu știu dacă este din cauza pandemiei).
Spor la muncă, pentru că vei avea de muncă în mod evident!
Eu am vreo 35 în grădină iar acum dacă nu mai locuiesc la țară, ci merg doar în weekend, e destul de dificil să am grijă de ei așa ca la carte.
Totuși, bucuria primelor recolte merită toate aceste eforturi.
Sunt curios ce planuri pe partea de tratamente… Eu încerc să fac cât mai puține, însă e greu să lupți cu bolile și dăunătorii în mod bio, te avertizez!
Adrian, anul asta …nu am tratat decât interventional, nu pentru prevenție. As tinde să fac la fel și pe viitor. Am apelat pentru afide cu ceva tratament bio luat din primăvară de la Auchan.
Asta încercăm să limităm tratamentele, pe cât posibil. Aveam ceva și pentru fungi pregătit dar nu a fost cazul așa că l-am folosit la roșii că a apărut mana.
Vad ca te-ai reapucat de blog, felicitări. Și eu locuiesc la casa cu livada maricica și pot sa spun ca e mult de lucru cu ea. În sensul ca dacă nu cureți, stropești frecvent cu diverse substanțe în funcție de dăunători/vrme/etc, pierzi rodul și chiar pomul.
Chiar m-am uitat după cei vechi, mulțumesc că ai apărut, nu știam că te-ai apucat de Youtube.
Mă gândesc să minimizez tratamentele pe cât se poate. Acum nu știu ce va fi, anul asta nu fost chiar periculos, poate fiindcă nu au fost ploi.
M-am uitat la vreo două clipuri, felicitări!
Felicitari pentru livada !
54 de pomi si un singur mar ?
A anul speram sa ne bucurăm de mai multe fructe decât în acest an. Din păcate după ce au înflorit mai mulți pomi, a venit o perioadă mai friguroasă și a scuturat toate florile.
Oricum nu mă așteptam să am roade deloc în primul an de la plantare, sincer să fiu.