Cugetari

Trei lucruri pe care ar trebui să le afle un politician!

În caz că nu știe deja, un politician, ar trebui să afle cum gândește un tânăr votant.

Cred că cei mai tineri dintre politicienii sunt mai receptivi spre noile considerente, fiindcă am văzut că totuși s-au adaptat mai repede spre astfel de considerente. Totuși, cred că le sunt oprimate anumite abordări mai moderniste de către partid.

Partidul fiind acele fosile care nu au adus niciun beneficiu societății toată viața lor, dar care știu ei cum se fac lucrurile, adică cu perdea!

Ei bine dragă fosilă, crescută de pe vremea dinozaurilor din bani publici, îngrășat peste puterea de muncă a “norodului”, care te-ai înfruptat în ultimele 3 decenii spre bine starea ta, a familiei, amantelor și acoliților tăi această mentalitate a luat sfârșit în rândul unei categorii a votanților. Iar în următorii 5-10 ani, ideea transparenței va fi una abordată de majoritatea populară, adică grupul țintă care decide soarta lichelelor care ajung să fie alese să se desfete din bani publici pe mandate politice.

Poate există și mici excepții, care se cunoaște se absolvă singur din a fi catalogat ca mai sus. Dar nu este părerea mea, sunt remarci culese din folclor…aaaa să știi că s-a dezvoltat și folclorul urban! Mai ai șanse pe la țară, că să îți meargă cum îți place ție, dar de obicei oamenii de la sat se cunosc între ei mai bine decât îți solicit eu ție să te prezinți in fața electoratului pe care îl urnești și care te interesează să-i câștigi încrederea și votul.

Trei lucruri am nevoie să aflu de la un candidat ca să îmi pot forma o idee.

Cine este candidatul!

Aici mă interesează să aflu ușor, numele lui complet, o fotografie recentă, o descriere sumară printre care daca poate să insereze și starea civilă, dacă are sau nu copii, ce idealuri și filosofie de viață urmează.

Ce a făcut candidatul!

Pe mine dar și pe alții, asemeni mie (fie vorba între noi, vor fi numai din ăștia în următorii ani fiindcă asta e tendința, ai naibii și pretențioși) mă interesează ca cel care vrea votul să aibă în campanie public un CV și de ce nu și cazierul, că nu vrem să punem în fruntea țării, a Paramentului Național sau European, a comunității locale infractori. De aici vom afla cât de eligibili sunt să solicite votul nostru!

Dacă în funcție de studii, după ce le-a terminat a fost greiere de la mine are pas. Dar poate își găsește locul în altă parte, aici e treabă lui.

Ce își propune să facă candidatul!

Mă interesează să aflu ce propune că va face pentru următorii 4 ani. Trebuie să aibă un plan de acțiune personal, nu mă interesează neapărat cel al partidului, fiindcă dacă nu își propune nimic nu va face nimic!

Este simplu și exemple în ultimii 30 de ani cred că sunt nenumărate, de băieți aleși pe funcție care au avut doar scopul să adune bănuții publici (să decarteze o parte din ei către partidul care i-au susținut, că doar nu e gratis locul) a și să țină de cald fotoliului ăla nașpa, fără funcție de încălzire, pe care îl ocupă cel puțin un mandat. Să își creeze prin legile și hotărârile pe care le decide beneficii pentru un viitor mai bun, doar pentru el, familia, amantele și acoliții săi.

Aici am amintit doar de lucurile în litera legii, fiindcă poate da mai facă și trafic, abuz de influență, putere, contra unor favoruri, dar astea sunt în penal și unii dintre ei au și vor imunitate politică când fac găinarii?!

Nu ai plan personal pentru următorii 4 ani de mandat, îmi voi imagina că merge astfel:

Primul an este de acomodare.

Al doilea an începi să te orientezi.

Un al treilea an începi să faci ceva găinarii, îți dai seama că se poate fiindcă mai afli una alta de la colegi și colac peste pupăză îți dai seama că nu mai ai mult timp.

În ultimul an te concentrezi pe proiectul de campanie fiindcă ai văzut ce călduț este să te chinui un pic, să faci o mică investiției (pardon, nu mai faci tu investiție că acum ți-ai trecut la “CV” ăla gri, că doar nu aveai unul în trecut prin ce funcții ai trecut prin comisiile de la Parlament și îți vei găsi niște sponsori din privat). Deja ești pe cai mari, vrei mai mult!

N-ai înțeles nimic!

Lumea se mai schimbă se mai deșteaptă, devin mai critici, mai ai dracu’, mai calcă pe bătături, pretențioși proștii ăștia de votează.

Votanții dar și candidații trebuie să înțeleagă că o dată la 4 sau 5 ani sunt se află în postura de manager (de “șăf”), dar o postură prin care își alege sau dă acordul de angajare către un candidat politic care se înhamă să urmărească interesele angajatorului, adică ale votantului. Cel care câștigă poziția urmărită în cadrul alegerilor organizate, trebuie să înțeleagă că are responsabilitatea de a se prezenta corect în fața celui care îi dă credit să primească învestirea în funcție: înainte, în timpul, dar și după terminarea mandatului.

Votantul trebuie să înțeleagă că are puterea votului!

O dată la patru ani, are puterea să sancționează: persoana, partidul, în principal partidul că acum e cu liste de partid nu cu vot nominal, lucru care mă cam supără. Mă supără fiindcă există tehnici și practici pe care partidele le folosesc. Exemplu pun ca locomotive de campanie, oameni integri, corecți, cu notorietate în comunitatea care îi și votează, și după ce se termină numărătoare voturilor îi șicanează, intimidează să renunțe la locuri în interesul copilului cuiva a unui sponsor de campanie. Care era și el pe listă, ca rezervă, dar care nu avea o imagine în campanie acele trei lucruri publice, fiind la fel de transparent ca locomotiva. În ciclism cineva duce trena, adică greul, cară echipa în spate iar managerul echipei hotărăște cine ia laurii victoriei, este necinstită o astfel de abordare dar se practică.

Revenind la puterea votantului, o dată la 4 ani poți să decizii să schimbi dacă cel pe care l-ai ales nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Nu a făcut ce a promis, nu a făcut nimic oricum caută și votează pe altcineva, alt partid, până o să ai șansa să numești pe cineva decent. Asta e ce poți da faci legal. Revoluții nu se fac o prea des, deci riști să faci închisoare nu să devii erou național și să ai carnet de revoluționar (adică beneficii).

Ziceam că și după finalizarea mandatului fiecare “ales” ar trebui să prezinte public ce realizări a avut, ce performanță a reușit comparativ cu planul din campanie. Apoi când nu ai nici un plan de la început, dacă faci ceva chiar e o performanță! Este simplu de făcut fiindcă fiecare are o echipă care este plătită din bani publici, parlamentarii au birouri de senatori, deputați pentru care au sume lunare forfetare destul de mari deci au consilieri, secretare, care în patru ani au timp, au resurse, pot dar trebuie sa le fie și solicitat și să vrea să pregătească un memoriu de acest tip.

Tagged

5 thoughts on “Trei lucruri pe care ar trebui să le afle un politician!

  1. Aplicabil strict doar in doua cazuri: alagerile prezidentiale si alea pentru primar … singurele alegeri uninominale, in rest, cata vreme ai o lista la gramada, nu se aplica nimic. 🙂

    1. Tocmai de acolo am plecat și am și precizat că nu-mi convine sistemului actual! Aș vrea să nu poată face partidul mișmașuri. Nu vreau sa votez locomotiva că mai apoi să fie constrânsă de partid să renunțe in favoarea unor temiricine.

        1. Circula o voce cu “vrem monarhie” :)), dar adevărul este că pe unde mai există ele sunt onorifice. Nu știu prin Africa, dacă mai e vreo țară cu acest model de conducere, acolo as tinde să cred că el taie și spânzură la propriu.

          1. As vrea si eu una Constitutionala, dar nu pricep multi cu ce se mananca, noi tot cu Ceausescu in suflet, ca de 31 de ani tot aia votam.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *