A nu se intelege, ca atunci cand e de glumit glumim… nu se pune problema! Insa cand lucrurile trebuie sa fie serioase, ofer seriozitate si ma astept sa primesc acelasi lucru din partea celorlalti.
In ziua de azi e greu sa mai gasesti oameni seriosi?
N-as zice, insa multi se strica pe parcurs fiindca tenditele sunt altele.
Nu e cool sa fii serios! Asa ca multi oameni, daca nu majoritatea tinde sa treaca de cealalta parte a baricadei.
Seriozitatea exprima educatia, personalitatea, verticalitatea, integritatea si de ce nu un factor de alegere a omului intr-o intelegere, parteneriat, in cazul meu a prieteniei.
Acum nu sunt batut in cap, nu sunt strict… am un amic care nu e punctual deloc, dar poate e cel mai bun prieten fiindca e serios din alte multe puncte de vedere, punctualitatea nefiind niciodata punctul lui forte trec cu vederea.
Eu sunt un om serios?
Hmmm uneori adevarul doare, multi probabil vor crede ca nu. Mi-e nu-mi pasa ce cred eu, sau ce cred altii imi pasa ce sunt nu ceea ce crede lumea!
Si totusi omenia cum zice Tudor e pe cale de disparitie, incercam sa o cultivam in mediul online dar daca nu pleaca din offline tot degeaba fiindca suntem fiinte reale!
Cu putintica rabdare, o putem duce si din online in offline 🙂
Rabdare avem, dar o viata avem si noi Tudor…
Ma aseman foarte mult cu prietenasu’ tau. Niciodata nu sunt punctual cand vine vorba d eun termen. Orice termen. Dar in schimb sunt serios in alte chestii…poate chiar mai importante.
Asta nu inseamna ca e bine, eu incerc sa fiu pe cat se poate de punctual fiindca urasc sa astept lumea…detest la propriu asteptarea, si de aceea prefer ca sa astept eu decat sa astepte cel cu care trebuie sa ma intalnesc pe principiul ce tie nu-ti place altuia nu-i face!
Mă doare şi pe mine acest lucru. Majoritatea tind spre ironie şi caractere de carton. Rar găsesc oameni serioşi în ziua de azi #-o
CE ma doare este ca ofer seriozitate si nu mi se raspunde la fel 🙁
Oamenii care promit ceva si nu se mai tin de promisiune sunt oameni fara caracter, fara cuvant, fara cei 7 ani de acasa. Intreaga lor viata ar putea fi dictate sub sloganul ,,FARA” nu ,,CU”. Au o linguseala stupida si sunt oameni de nimic, zero barat. Pentru aceasta categorie de oameni, promisiunea nu reprezinta nimic, ei zic ceva si fac altceva sau mai rau zic ceva si nu mai fac nimic. Un astfel de om ignora problemele celor din jur, unii dintre ei au si un tupeu fantastic aducand scuze peste scuze, fiind chiar penibili. In conceptia lor ei cred ca oamenii din jur sunt naivi si nu-si dau seama. Tot timpul sunt zgarciti in fapte si cuvinte, dezamagindu-I pe cei din jurul lor, nepasandu-le de durerea pe care o provoaca. Uneori sunt atat de ipocriti incat se bat cu pumnii in piept pentru a-si dovedi onestitatea. Cuvantul lor nu mai valoreaza nimic, iar oamenii isi pierd increderea in ei. Sunt niste frustrate lipsiti de rusine, unii dintre ei chiar ironici, cu replici de genul : ,,Am zis eu asa? Nu cred! Am si uitat”. Cred ca si-au ratat cariera, fiindca meseria pe care ar indeplini-o cu succes ar fi cea de POLITICIENI- vorbe multe, fapte putine. Acesti oameni nu vor intelege niciodata ca respectandu-I pe cei din jur te respecti pe tine insuti.”
Ce crezi ca ar trebui sa facem in acest caz? “sa luptam” sau sa ii ignoram?
Sa ii ignoram, inseamna sa ramanem indiferenti la actiunile lor, ceea ce nu e deloc bine, fiindca ei nu vor constientiza niciodata greseala. ,,Sa luptam” pentru a-i schimba, e cam greu, pentru ca nu poti schimba oamenii in bine, dupa parerea mea un om se poate indrepta in bine, cu greu, decat daca are parte de niste experiente neplacute. E o problema complicata cu oamenii neseriosi, cuvantul este sinonim cu omenia. Daca nu ai cuvant, te poti asemana foarte usor cu un animal. Si pana si bietele necuvantatoare, se ajuta prin intermediul limbajului lor. Cred ca cel mai bine este sa nu promitem ceva daca nu putem onora promisiunea. Eu asa procedez, si nu imi aduc aminte sa fi dezamagit pana acum pe cineva. Decat sa zic ,,nu pot” mai tarziu, mai bine spun ,,Nu” de la inceput.
Ignorarea nu mi se mai pare o optiune sanatoasa dpdv social. As opta pentru lupta, insa o lupta subtila. Ma gandesc la promovarea acelor valori cu adevarat dezirabile. Cand va fi cool si ,,la moda” sa fii om serios, spre aceste calitati va tinde si marea turma.
Spiritul de turma prinde bine intr-adevar!
Cand a fost cool “binele in general” in istorie?
Eu de fel sunt serios cu persoanele care le ştiu că merită să fiu serios cu ei, pentru ceilalţi care nu prea îi cunosc nu mă strofoc prea tare, aşa că pot spune că nu sunt 100% serios.
Perfect nu e nimeni, poate nici seriozitatea in doze mari nu este indicata… fiindca n-ar mai fi loc de glume si caterinca.
All serious and no play makes Pato a dull dull boy. Doar zic 😀
Nici mie nu-mi plac oamenii care nu se tin de cuvant. Nu-i inteleg pe cei care promit si apoi se compromit. Pentru ca, atunci cand nu-i respecti pe ceilalti, nu poti sa te astepti sa primesti respect.
Cu punctualitatea am si eu o problema! Eu sunt foarte punctuala, dar nu stiu cum reusesc sa atrag numai oameni care mai au mult de lucrat la capitolul asta. Mi-s dragi, ii iert, dar cu putin efort cred ca ar putea indrepta asta! 🙂
eu am mereu dat ceasul cu 5-10 min inainte tocmai pentru a fi punctual :D, fac totul pentru a fi un OM de baza
Cu tot respectul cuvenit pentru opiniile oricui, o să spun ceva ce poate deranjează: Dacă există verticalitate ÎNĂUNTRUL OMULUI, există şi pe net. Aşa că ideea de a aduce verticalitatea de pe net în offline, mi se pare cam umoristică, să zic aşa!
Sau poate îşi închipuie cineva că poţi fi integru, vertical,… pe net şi o lichea în viaţa reală?
E o diferenţă colosală între a fi necunoscut, a fi cunoscut şi a fi integru. Ce are notorietatea publică cu integritatea?
PS: Am folosit un pleonasm în comentariu. Sunt curios câţi îl descoperă dar mai ales dacă pot argumenta de ce este pleonasm.
Cheers!
…Şi bună dimineaţa! 🙂
(Uite că iar am stat nedormit! 😀 )
da, aia cu notorietatea publica
*notorietate publica.
Acum ca ma gandesc, asociatia celor 2 termeni e destul de des folosita, inclusiv in mass media. Sa si argumentez? Nu poti sa fii notoriu in absenta unui ,,public”, in absenta expunerii la privirile celorlalti. Deci termenul inglobeaza deja ideea unui public si nu mai e necesar si al doilea termen.
Buna dimineata!
p.s Unii PAR a fi verticali si integri pe net. Mediul online, cu tot respectul, nu este unul suficient de complex pentru a ne solicita calitatile morale si nici suficient de ,,transparent” pentru a observa ce se ascunde dincolo de cuvintele unora si altora.
Pe internet e mai usor sa fim nobili, politicosi, integri, etici si verticali. Caci raspunsurile noastre nu sunt imediate si ni le modelam cum dorim, poate in functie de imaginea pe care vrem sa ne-o promovam (constient sau inconstient). Si sigur, e mai usor si sa fim lichele (dispar inhibitiile). Pe internet alegem mai usor ce anume lasam sa se vada. Si atunci da, imi inchipui ca sunt multi care par integri si verticali, dar e foarte posibil sa fie niste lichele in viata reala.
Cred ca ,,a duce ceva din online in offline” se refera mai degraba la a lua drept exemplu ceva bun dintr-un mediu si a-l cultiva drept model de ,,asa da” in alt mediu.
Problema este, desigur, ca da, cine e integru, e oriunde, si pe net si inafara netului. Cine nu e, nu e (eventual doar pare a fi, din cand in cand).