Despre autorii canonici ai litararturii romane toata lumea a auzit, ei fiind: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G.Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu si Marin Sorescu.
Care este ideea cu acesti autori canonici? Ideea este sa mori ca altfel n-ai cum sa rupi gura targului…
Ati auzit de acele persoane canonizate…de au devenit sfinti asa si cu astia, i-au canonizat niste minti luminate. Gen faci ceva in viata asta si dupa moarte daca ai noroc cineva se trezeste sa dea de stire bai a murit o valoare.
Ideea e ca doar dupa moarte poti fi considerat o valoare de mase, in timpul vietii prea putini si prea greu se remarca.
Aici pot da spre exemplu pe Michael Jackson, care dupa moarte este oarecum divinizat, in viata era doar un bun artist.
Tot la fel si cu Amy Winehouse, care a murit de curand, cand traia oamenii mai aveau putin si o injurau fiindca avea pacate(sa zicem). Insa imediat dupa moarte, a sensibilizat opinia publica si vanzarile de materiale au crescut incredibil… probabil asa va ramane o personalitate in istoria muzicii.
Ce Eminescu era respectat de oameni in timpul vietii? Se facea misto de el cum ca ar fi nebun… abia dupa moarte si-au dat seama ce valoare a fost.
Intrebarea e de ce dupa moarte? Cand nu mai are omul de castigat nimic… cu ce il mai ajuta ca ii cumperi cartile, albumele?
Oare asa se va intampla si cu bloggerii? In caz ca va muri “Doamne fereste!” careva, blogul lui sa devina unul cu adevarat important… tind sa cred ca este plauzibila aceasta ipoteza.
Voi ce parere aveti?
eu, sigur am sa fiu canonizat :))
Tu o sa intri in Hall o Fame-ul blogosferei mondiale!
Eu cred ca moartea lor este realizata cu cap .
Blogul va ramane viu totdeauna pentru cei ce aterizeaza pe blog, chiar dupa moartea noastra! pentru ei articolele vor fi noi! eu voi avea totdeauna vizitatori, cat timp va exista google si alte retele de gen unde lumea sa caute informatii! blogul nu va deveni mai cunoscut, si-si va pierde din vizitatorii care mi-au citit toate articole, dar va castiga in permanenta altii noi! Oricum ca 2 Pac nu va ajunge nici un blog si nici un blogger, niciodata! :)))))
daca moare cine mai plateste… hostul, oare firma face un gest frumos? ca un omagiu
Hai ca Michael Jackson era divinizat si inainte de moarte :).
Nu cred ca bloggerii vor avea parte de faima after life pentru ca in general cititorii intra cand oamenii scriu constant etc. Eventual, daca cineva are programate postari pe termen lung (luni, ani…) si bloggerul respectiv moare, blogul va fi foarte accesat, fiind ceva iesit din comun.
Creepy discutie :)).
eu zic ca se poate adica ce numai 2Pac… are sansa asta? Daca ma impusca cineva ca scriu pe blog, devin celebru pana si in China! Doamne fereste, ce imi mai trece prin cap.
Pato, doar la cum sa devii faimos te gandesti. Atat de mult conteaza pentru tine sa fii celebru in blogosfera?
Si ca sa iti raspund la intrebare, un blog neactualizat, e un blog mort. Deci nu, nici cea mai mica sansa.
nu ma gandesc la asta… fiindca nu m-ar ajuta cu nimic :), dupa moarte. Si fug de celebritate pe cat posibil. Nu mi-ar placea sa ma opreasca lumea pe strada sa ma salute si sa nu-i cunosc cine, ce si cum.
Nu, eu zic ca dupa moartea autorului blog-ul e printre formele de expresie care dispar odata cu autorul.
Culmea, de curand am avut o postare dar m-am ferit sa spun lucrurilor pe nume : iar lucrurile astea erau ca fix de-aia detest postarile programate, daca Doamne’ Fe dau ortul popii si eu apar pe blog ca postand, nu stie lumea nici sa-mi aprinda o lumanare.
Reply la comentariul de mai sus :
cum sa doreasca Pato celebritate? Pai uite, eu nici prenumele nu i-l stiu. Daca nu cumva o fi mai vechiul Basil la care vad ca a renuntat. 😉
p.s. Pato, tot n-ai adaugat posibilitatea de subscriere la comentarii, sa ne putem bate in pareri pe-aici? 🙂
promit, ca am sa ma interesez de plugin chiar astazi… imi cer scuze dar cum am fost in vacanta apoi am avut probleme cu hostul. Am uitat de micile detalii.
eu am avut un prieten care-a murit (n-am sa spun cum ca e cam brutal) si la numai cateva zile dupa, pagina lui de piczo s-a transformat, erau poze noi si mesaje cu “Dumnezeu sa-l odihneasca” si etc. Habar n-am cine a facut treaba aia si nu-mi dau seama cum, insa a fost o chestie foarte frumoasa, s-au strans o multime de mesaje cu regrete si sustinere.
probabil iubita sau vreun prieten care ii stia parola, ori cineva din familie… altfel nu prea vad cum. Oricum un gest frumos!
Pentru ca suntem niste ipocriti, d-aia nu apreciem omul cat e in viata (din acelasi motiv il apreciem dupa ce moare, vorba vine ,,apreciem”). E si motivul pentru care barfim. E mai usor sa spunem ce credem in absenta persoanei respective.
Nu, nu cred nici eu ca un blog ramas fara autor va deveni brusc mai important. Cred insa ca cei dragi i-ar accesa blogul, din cand in cand, pentru a-i reciti gandurile, ideile, pentru a fi macar asa putin mai aproape de acea persoana… Poate chiar i-ar continua cineva activitatea, un prieten bun… nu stiu.
Pe Deviantart.com, fratele mai mic al unei tipe pasionate de fotografie, care a decedat, i-a continuat munca.. S-a prezentat, i-a anuntat prietenii de pe site ce s-a intamplat si a spus ca va continua el. In timp, a inceput sa se priceapa si el la fotografie, iar profilul ei inca e ,,viu”… Mi s-a parut foarte frumos…
Aaa, daa, deci, autori canonici… adica autori de fotografii facute cu Cannon, nu?
Ve-zi ca ma-m prins doa-r nu degaba ma pregatest sa dau la bacalauriat…
fireste ca despre asta era vorba, as vrea si eu un canon A2200 dar sa vedem cum va fi bugetul… ca bugetul de blogger scartaie rau 🙁