La viata ma refer… Multi cred ca atunci cand ai de toate, dar cam in aceeasi parametri, totul ar trebui sa mearga perfect.
Mi-a facut un “neninca” un exemplu de genul, la finalul unui curs de PM.
Se faces ca defineam spitele unei roti ca fiind: sanatate, familie, bani, cariera, educatie, sport.
Gen dadeai niste note pentru fiecare intre 1 si 10. Si la final aparea o diagrama.
Ei bine mine nu era si cred cu tarie ca nu va fi niciodata echilibrata…
Dar chestia asta nici in teorie nu suna bine. Gen daca ai 10 la toate, arata bine, este armonioasa se misca perfect, ca o roata.
Dar daca dai 1 la toate tot perfecta este si armonioasa, fireste e o roata mai mica se misca mai incet dar nu apar probleme de colaps cum ar fi in cazul unei “roti” cu colturi de diferite unghiuri.
Chiar daca este in echilibru… Omul ala care a dar 1 la toate, ca 0 nu putea da ca exista, deci traia…oare cum este?
Adica filosofii astia care inventeaza chestii din astea care nu au aplicabilitate practica ae gandesc ca oamenii pot fi fericiti chiar daca nu au un sfant in portofel, si clar aici este un dezechilibru.
Suna si arata bine doar pentru cazul ala ideal, care nu exista!
Cred ca trebuie sa fim noi, sa cautam fericirea. Sa intelegem ca ce ne facea fericiti acum ceva vreme este posibil sa nu fie de actualitate.
Există și filosofie aplicată ?