Se pare ca in ultimul timp n-am mai gasit vreme sa scriu si sa public ceva pe blog, uitandu-ma in urma privesc cu regret fiindca a fost o perioada foarte interesanta cea a studentiei, in care mi-am ocupat timpul liber si cu acest blog. Blogul meu, pato.ro, pare ca si-a trait ciclul de viata pe durata studentiei mele, a luat nastere fix inainte de admitere, am continuat sa-l dezvolt pe perioada facultatii, ajungand chiar la apogeu…A inceput sa se stinga parca o data cu studentia, probabil entuziasmul meu a scazut, probabil au aparut alte interese si prioritati si cu adevarat s-a intamplat asta din momentul inceperii activitatii in campul muncii. Pe perioada studiilor de masterat, pare sa fi fost ca o pensionare inainte de termen.
Dar n-a murit, il voi tine activ tot restul vietii( o sa-mi rezerv timp, evident cand o sa-l gasesc, pentru a reciti articolele pentru a le corecta fiindca stiu sigur ca faceam si inca mai fac o multime de greseli gramaticale, de sintaxa si uneori chiar in exprimare). Voi mai scrie din cand in cand, atunci cand voi considera ca am ceva sa transmit, desi poate pentru altii gandurile mele n-au valoare, eu ma multumesc cu ele asa cum sunt.
Totusi nu scriu aceste randuri pentru a-mi plange amarul, fiindca nu este cazul, dar mi-as dori ca tot mai multi tineri sa inceapa o astfel de activitate, care nu poate sa-ti aduca decat beneficii daca este corect realizata, aici nu ma refer la profesionist, ci la faptul ca trebuie sa existe o integritate a celui care scrie pe blog, care trebuie sa ramana demna si sa nu se abata de la „regulile interumane” care dicteaza democratia. Spun asta fiindca prin intermediul blogului, pe perioada celor 4 ani de facultate si putin si dupa, am avut mult de castigat.
In primul rand am cunoscut o multime de oameni, oameni frumosi si interesanti de la care si cu care am invatat lucruri noi noua, am reusit sa intru in contact cu lumea ce ma incojoara, am reusit sa calatoresc, sa fiu pus in fata a multor situatii carora sa le fac fata, lucruri care in deosebi te pregatesc pentru viata, ca tanar. Ar fi multe de povestit aici, poate mai trebuie sa treaca ani pana sa dezvalui subiecte clasificate ca fiind „secrete”. Este bine de stiut ca se poate castiga si pe latura financiara, atat prin monetizare directa cat si prin premii, sponsorizari, etc.
Daca ar fi sa mai incep o data as calca tot pe aceleasi urme, de aceea va sfatuiesc si pe voi sa o faceti( asta daca nu o faceti deja).
Probabil n-am zis prea multe, doar am dat un sfat, dar pot sa dau raspunsuri punctuale daca aveti intrebari!
Cu cat muncesti mai mult intr-un domeniu, cu atat vin si satisfactiile financiare. Ele sunt complementare.
Daca iti place ceea ce faci… n-ar trebui sa tii seama de venituri/ costuri.
Ai dreptate Marius, dar aici cu blogul, cel putin pentru mine nu e problema financiara…fireste nu m-ar deranja sa-mi aduca un venit, gen sa pot sa-mi fac o vacanta sau un concediu de ce nu.
Dar nu asta este scopul si n-a fost niciodata, poate asta e si problema nu l-am considerat ca poate fi obiectul care ma poate face sa traiesc, dar s-a intamplat si m-a bucurat la momentul acela.
Acum imi pare rau ca nu scriu mai des, incerc dar uneori ma apuc si nu-mi mai gasesc nici cursivitatea de alta data( scriu, sterg, scriu, sterg … si renunt).
Da, intradevar, imi amintesc cu placere de momentele in care blogul tau era actualizat zilnic. 🙂
probabil mai multi o sa “sfarseasca” asemeni mie, ma uit cu respect si cu mirare la oameni precum Gabriel Ursan care reuseste sa le imbine pe toate, mult mai multe activitati decat mine, din cate pot sa-mi dau eu seama.
Eu am o întrebare. Nu trebuie să-mi răspunzi mie, ci ție… Ești sigur că nu poți să scrii puțin mai des? Scrisul pe blog te ajută să-ți ordonezi ideile și sentimentele, nu e numai un mijloc de comunicare cu ceilalți. Și apoi, împărtășind bucuriile și necazurile cu prietenii (chiar dacă virtuali) devii mai bogat sufletește. ☺
ai dreptate pe de-oparte, pe de alta societatea parca iti baga pumnul in gura… nu ma refer neaparat la oameni, dar a aparut cenzura. Nu mai am subiecte fiindca nu sunt racordat la ce se intampla in jur, ar fi cele din experietele mele de la locul de munca si ar aparea ca niste “barfe” probabil. Sunt anumite chestii pe care daca le-as dezbate mi-ar putea afecta cariera si tot asa :D, prefer sa ma rezum la cat pot.
Si muncesc si destul de mult, incat nu mai am timp prea mult sa-l dedic blogului, din pacate.