Dragi prieteni citeam, un articol scris de mai tanarul meu “coleg de breasla” Florescu Lucian in care el afirma ca bloggingul este un maraton si nu un sprint sunt de parere ca bloggingul nu reprezinta chiar o competitie. Este mai degraba o activitate ce tine de timpul liber, ca un hobby…ok, e drept ca poate deveni “un stil de viata”, dar nu toate cluburile de fotbal sunt “Mes que un club” ca si Barcelona!
Parerea mea este ca trebuie sa faci blogging asa cum simti, nu toata lumea il duce la nivelul profesionist, asa cum poti juca fotbal cu prietenii in weekend, daca tot am tras paralela asta sportiva.
Am un blog deja de 4 ani, mai am vreo 2-3 luni pana se implinesc si nu pot sa cred cand s-a scurs timpul…a fost doar un sprint sau o cursa de 2000 de metri, ori ma aflu intr-un maraton Dumnezeu stie.
Azi am scris, maine nu pot sa va promit ca o voi mai face.
Nu m-am referit la sprint si maraton neaparat ca la o competitie (chiar daca am folosit cuvantul competitie intr-un comentariu).
In cazul nostru, la sprint m-am referit la cei care publica multe articole in cateva luni, iar la maraton la cei care rezista de-a lungul timpului, aici incadrandu-te chiar tu.
Ritmul meu a mai scazut, nu am de gand sa renunt dar simt ca e diferit…n-as putea spune ca-mi lipseste in momentul asta, ce era inainte asta fiindca, am altceva de facut care ma preocupa, vom vedea din vara ce se va intampla, poate voi avea idei noi, pe care le voi pune si in practica…ca pana la urma idei avem oricand, oricum dar de cele mai multe ori nu le “materializam”.
4 ani, nu-i putin, dar unii deja se apropie de 10. Poate voi fi si eu in online peste alti 6 ani, dar sigur nu voi mai fi omul de acum fiindca totul se schimba asa se schimba si oamenii, evolueaza cum imi place sa cred in bine sau in rau.
Sa speram ca vom evolua in bine!
Nu prea m-am simtit bine intr-un mediu competitiv, am agreat mereu mediul amical unde toata lumea e prietena cu toata lumea, nu agreez rivalitatile fara motiv si tin blogul pentru a ma relaxa nu pentru a ma stresa voluntar suplimentar.
Referitor la partea cu rivalitatea…, nu am scris absolut nimic de ea, ba din contra: “Vreau să am un grup de prieteni blogosferici care să se respecte, să se citească, să se sfătuiască. Eu aş renunţa la individualismul meu, este de remarcat faptul că sunt oameni care fac lucruri extraordinare, dar ce s-ar întâmpla dacă ar exista un grup care să conţină astfel de oameni?”
n-am sugerat ca ai zis asta, asta am gandit eu…
Eu și astăzi, după patru ani, văd în blogging o activitate de plăcere, de relaxare, nicidecum o competiție. Nu aș renunța la asta, fiindcă mă ajută mult să-mi păstrez stabilitatea și echilibrul, este ca o terapie, de ce aș renunța ?…
asa o vad si eu, dar e posibila si alta perspectica Zina… nu trebuie sa purtam ochelari de cal, e posibil orice.
Unii trateaza anumite aspecte din viata in mod diferit.
Persoanele care sunt mai competitive vad in orice activitate o oportunitate de a-si testa comparativ ,,fortele”, chiar si in activitatile pe care le fac din placere.
Din discutiile voastre de mai sus, imi place diferenta care reiese dintre ,,sprint” si ,,maraton”… Surprinde atat de bine modurile diferite in care oamenii isi traiesc viata sau isi ocupa timpul cu un hobby. Unii sunt mereu din sprint in sprint, altii se inscriu la lungi maratoane, fiecare in functie de personalitate si mod de a fi.
Pe mine competitia ma crispeaza si simt ca ma ingradeste. Singura competitie la care nu renunt nici o secunda e cea cu mine insumi. Cand trebuie sa ma axez pe competitia cu altii, simt ca imi scapa din perspectiva lucruri importante. Oricum, mai ales cand vine vorba de bloguri, chiar e loc pentru toata lumea. Si fiecare poate sa se dezvolte in ce directie si cum vrea…
Si ia uite ca mi-ai amintit. Am implinit si eu vreo 4 ani de blog. 4 ani si ceva chiar…. 🙂
La multi ani! 😀
Da, depinde de personalitate si de asteptari. Este o analogie simpatica…de aia am decis sa o tratez si la mine pe blog.
Pana la urma oricum am da-o, cu mici exceptii bloggareala trebuie sa fie doar de placere. Si cei de nivelul lui Yoso, Arhi …, care scot bani mai ales din bloguri o fac tot de placere, altfel n-ar mai fi acolo unde sunt si n-ar mai castiga ce castiga.
Probabil, ca totul trebuie facut din placere…dar nu se intampla mereu.