Nu m-am apucat de spiritism, nici de vreun film de groaza…bine e drept ca am vazut vreo doua(Insidious) dar nu are nici o legatura.
Ma voi lega in acest articol de doua articole mai vechi de pe blog, fiindca chiar au legatura.
Primul ar fi teama mea de moarte, care se pare ca apare si dispare dupa cum “ii place inimii”, nu stiu daca acum mi-e frica sau nu dar cred ca incepe sa-mi fie putin daca intelegeti ce vreau sa zic.
Chestia e ca asta vara, un pic deceptionat fiind, plimbandu-ma prin centrul vechi cu camera foto imi amintesc ca un prieten, blogger, un pic mai traznit ca mine a avut curajul sa intre sa faca fotografii intr-o “cladire dezafectata”, o adevarata “casa bantuita” la cum arata si mi-am zis el daca a putut de ce sa nu o fac si eu.
Imi amintesc ca atunci cand a intrat el, eu am stat la cativa metri distanta de cladire ca nu cumva sa-mi cada vreun obiect din fatada in cap atat de rau arata Hotelul Pescarus, din Braila.
Asa ca am intrat, si am vazut picturile incastrate din peretele fostului Hotel din Braila…
De altfel ma mir cum au rezistat, fiindca “a fost batuit” probabil de tot felul de oameni ai strazii…care se pare n-au vandalizat acele picturi, probabil le-a placut prea mult pentru a strica.
Mi-a trebuit putin curaj si nebunie sa ma incumet sa intru acolo, sincer va zic ca merg pe partea cealalta a strazii cand trec pe langa aceasta cladire.
Sper ca nu credeati la un moment dat, ca o sa intru prea mult in viata mea sentimentala…
Fereste-te de cladire, chiar arata rau, autoritatile ce asteapta? Ti-e teama de moarte? Mie imi este teama de seisme:-) sunt ingrozita si ma gandesc ca asa o sa mor:-) 🙂
Pai intr-un timp o acoperisera cu o imagine…printata a cum arata cu multi ani in urma :)) “Efect stilistic” 😀
Aaa, asta chiar arata bine! Te invit sa vizitezi ce a mai ramas din manastirea Chiajna ,de langa Bucuresti. Aia e horror cu adevarat, nu acest hotel care pare chiar vesel asa, cu picturile alea. Manastirea asta te inspaimanta de cum o vezi, ca sa nu mai zic daca ai curaj sa intri intre ruinele ei. Mie una mi s-a facut parul maciuca, imi iesisera ochii den orbite de frica cand acum una an, m-a mancat undeva sa ma duc sa vad cum arata.
N-am mai fost in Bucuresti de mult, iar prin imprejurimi nici atat…mi-ar place si mie sa vizitez palatul Mogosoaia si alte chestii frumoase din apropierea capitalei. Daca mori in biserica, asa a fost voia Domnului :))
Iubirea se traieste, se simte, nu se povesteste pe blog. Asa ca te intelegem perfect!
In timp ce urmaream fotografiile, ma gandeam daca mi-ar placea sa pornesc la vanatoare de fantome. Momentan inclin spre nu. :))
Eu as cauta senzationalul, dar nu stiu ce efect ar avea asupra mea…deja sunt bulversat de viata, asa cum o cunoastem cu totii, surprizele n-au decat sa ma tulbure si mai tare.
Sincer sa fiu nu imi este frica sa intru intr-o cladire veche si parasita (ziua), noapte nu am curajul singur doar sa fiu cu inca cineva cu care sa intru 🙂
Eu nu cred ca am stres prea mare nici noaptea, nu mi-e frica de bau bau 😀 dar noaptea eu dorm :)), chiar si vara!