Nu știu dacă am mâncat în viața mea pepeni de Dăbuleni, dar de la Luciu sunt sigur că am mâncat!
N-a venit și nici n-am fost la Nicoleta Luciu! Nu de “pepenii” ei vorbesc.
Pepeni de Dăbuleni vezi pe toate drumurile, parcă toți pepenii din piețe sunt de Dăbuleni.
Ei bine, în drumul nostru spre mare pe la pod la Giurgeni există un sat ce se numește Luciu, înainte de Gura Ialomiței la dus spre mare.
Luciu pare unul dintre puținele sate, pe care le tranzitez din când în când, cu oameni de-a dreptul gospodari. Nu poți spune asta neapărat după case, par oameni modești, dar după roadele pământului pe care muncesc să le expună la poartă nu poți crede altceva decât că sunt un grup de oameni vrednici.
Mai presus de toate, oamenii din Luciu au pepeni, pepeni de toate formele și culorile. Pepeni verzi, pepeni vărgați, pepeni vernil (lubeniță), pepeni galbeni, pepeni “Galia”. Și sunt mulți pepeni, zici că sunt patria pepenilor.
Te-ai aștepta ca prețul să fie mai mic, ei bine nu este. Dar toți pepenii cumpărați au fost senzație: dulci, zemoși, aromați și gustoși. Și în ultimă lună cred că au fost peste 100kg.
În Luciu vezi remorci de tractor de pepeni, aproape la fiecare poartă sau din trei în trei.
Pepeni de la Buzau ai mancat?! 😀 Mie aia mi se par cei mai oki.
O pepenoaica daia giganta de hranesti o familie
Nu am idee, posibil, noi ar trebui sa avem in zona din Brăila.
Sper ca au un gust bun si ca pretul a mai scazut. Oricum sunt cam pe trecute ca si gust cat vor mai rezista nu se stie…
Nu i-am terminat pe toți din actuala serie. Cei galbeni au fost minunați, aseară unul roșu nu prea avea dulceață, în rest zemos și aromant