Viata

Ma Chérie !

In perioada asta de relaxare imi relaxez si mintea si nu-mi mai arde de a ma gandi la articole, in stilul in care v-am obisnuit.
Maine e Valentines Day, nu va intreb daca sunteti pro sa contra acestei “sarbatori”…Va intreb cum v-ati gasit persoana de langa voi, asta in cazul in care ati descoperit-o!

Iar pe cei care nu, daca au avut vreodata sezantia ca au trecut pe langa ea…si regreta ca n-au facut tot posibilul sa o cunoasca si sa aiba o relatie impreuna.

Va recomand sa vizionati videoclipul DJ Antoine ft. The Beat Shakers – Ma Chérie , fiindca are stransa legatura cu articolul de astazi!
Daca ati avea sansa sa dati timpul inapoi, din momentul in care va aflati pana in cel in care considerati ca ati intalnit-o, ati face-o?
V-ati schimba viata care o aveti pentru aceasta?

Tagged ,

30 thoughts on “Ma Chérie !

  1. pai, la mine intrebarea s=a pus altfel : bun, eu am gasit individul, jumatatea, iubi-iubi sau cum i se mai spune. Dar ce te faci in situatia in care el nu m-a considerat jumatatea lui, ci amicul sau.
    De-atunci am renuntat la ideile astea cu indragostirea la prima vedere, am invatat sa judec oamenii treptat si sa ma atasez de ei in timp.
    Iar ca regula generala prefer sa nu am regrete, imbatranesc tenul 😉

    1. Din punctul meu de vedere, strict personal vorbind e complicat cu dragostea asta… se intampla multe chestii, apar situatii nemaivazute tot timpul. Neprevazutul e mai implicat decat in orice activitate din viata unui om. N-as putea sa zic ca exista o reteta sau niste pasi de urmat fiecare “cuplu”/posibil cuplu e diferit de la caz la caz la fel si intamplarile care-l insotesc.

      Spui tu asa Mihaela,sa pari tare… insa se spune asa si tind sa cred ca e adevarat “Toti ce-i care au iubit o data in viata cel putin au o cicatrice, ramasa drept marturie in suflet/inima”

      1. ei da, Pato – si eu tind sa cred ca fiecare are o cicatrice dupa o iubire ce n-a fost sa fie.
        Ma consider insa norocoasa ca, dupa ce a trecut suficient timp, am inteles ca n-a fost sa fie si m-am bucurat totusi ca l-am intalnit – in sensul asta am spus ca nu am regrete. 🙂

        1. In sensul asta :(, fiecare banuiesc ca intr-un fel s-au altul “se bucura” de fiecare experienta, insa sunt multe care n-am vrea sa se incheie chiar asa fortat 🙁

  2. Super melodie, Pato, e prima data cand o ascult si pot spune ca m-am indragostit de ea. 😀
    Cat despre intrebarea ta, eu nu am senzatii, eu nu las sa treaca pe langa mine oportunitatile, eu actionez. Simple as that. Daca vreau ceva, obtin. 😛

    1. Nu zau… asa sunt si eu, vreau ceva obtin! Dar aici nu mai e asa, joc mereu pe teren strain! Nu prea imi iese…nu zic ca nu actionez dar daca se nimereste ca in cazul Mihaelei ce pot sa fac? Insist in prostie, dau in penbil?

      Ti-ai pus sigur intrebarile astea merita sa mai am rabdare, am avut prea multa? Viata e scurta imi pierd timpul si asa pretios cu …un gand, o speranta…

  3. Oficial ne-am cunoscut in primavara lui 2007, dar ne stiam din vedere inca din 2006.Ne zaream reciproc,fiecare incercandu-si norocul cu altcineva,nestiind la vremea aceea ca de fapt noi doi vom fi impreuna. Putin mai tarziu aveam sa aflu prin intermediul prietenului de atunci care intamplator,fusese coleg de armata cu sotul meu ca suntem vecini de cartier si asa ne-am vazut prima oara,fiecare de mana cu altcineva.Relatia cu prietenul de atunci nu a mers,am hotarat sa ne despartim,dar am ramas amici si colegi de serviciu la o confectie din oras.Am hotarat atunci sa iau o pauza,aprox.6 luni am fost singura,dar cu sperante mari de viitor care deocamdata parea incert sentimental.Imi concentram toate fortele doar pe munca, timp in care relatia sotului meu esuase,nu tineam legatura absolut deloc fiind doar cunostinte,habar nu aveam ca EL va fi alesul..Asta pana in ziua in care aveam sa aflu ca cei doi,fosti colegi de armata se vizitau,se confesau despre dezamagirile traite si nu a fost decat un pas pana la propunerea sotului meu de a ma cunoaste mai indeaprope.Am aflat toate acestea a doua zi de la intalnirea celor doi,cand fostul prieten,fara nici un resentiment imi povesteste vizita lui la acest coleg de armata si propunea lui.Am ezitat putin,dar pana la urma mi-am zis sa dau o sansa acestei intalniri. Din nou ne-am vazut, ne-am salutat, am povestit cate in luna si in stele,asa cum fac cu oricine,generalitati despre viata. Chiar daca nu ne stiam decat din vedere, il simteam apropiat,hotarat in a se implica intr-o relatie,in a ma cunoaste mai mult si mai mult cu fiecare zi. Amandoi simteam aceleasi emotii de fiecare data cand ieseam in oras,numaram minutele,secundele pana la ora intalnirii si tresaream la fiecare om ce semana cu el/ea. (asta mai tarziu ne-am marturisit unul altuia, bineinteles EL a inceput sa-mi spuna ca ii bate inima continuu stiind ca urmeaza sa ma vada).Nu pot uita prima intalnire,nu stiu cand au trecut acele ore,cert e ca imi doream sa opresc timpul in loc,traiam sentimente ciudate pe care nu stiam daca le visez sau e realitate pura.Cand ne priveam parca ne stiam de o mie de ani,ideile noastre faceau casa buna impreuna,era o chimie stranie,dar placuta. Incepeam sa-l vad atat de special, si inima-mi batea asa puternic cand il aveam langa mine.M-am integrat rapid in cercul lui de prieteni,la scurt timp prietenii lui au devenit si prietenii mei. Il vedeam cum se comporta in public, cum se comporta cu toti din jurul lui si-ncepeam sa-l apreciez si sa-mi placa tot mai mult. Nu dupa mult timp toata lumea a inceput sa observe ca e ceva intre noi, sau cel putin ne placem.La mine toti cunoscutii observasera o schimbare majora in atitudine,in comportament,stateam ore in sir in oglinda inaintea unei intalniri,imi doream ca totul sa fie perfect,de la manichiura,vestimentatie,coafura,totul.Si parintii lui vazusera o schimbare totala la fiul lor,faptul ca era tot timpul vesel,cu mana pe telefon trimitandu-mi mesaje,cumparand flori si cadouri,ba chiar mama lui a spus:”Nu te-am vazut niciodata asa,inseamna ca e o fata speciala!”,lucru care m-a flatat, afland dupa un timp. I-am cunoscut si parintii, mai neoficial,invitandu-ma la el acasa cu pretextul ca vedem un film si-au dorit sa vada cine e „fata speciala”.Dupa 3 luni ne-am mutat deja impreuna nemaiputand sa ma rezum la cateva ore de intalnire,dorind sa-l am langa mine tot timpul. Stiam ca relatia asta duce la casatorie pt ca ne iubeam tot mai mult,aveam planuri de viitor,nimic nu ne putea desparti. Acum suntem cei mai fericiti si simtim cum Dumnezeu are mana Lui intinsa peste noi, si chiar daca am trecut si prin momente mai putin bune,nimic nu ne-a afectat sentimentele. Dumnezeu are modalitatile lui extraordinare prin care ne arata cat de mult ne iubeste si ca ne poarta de grija.,chiar daca incercarile vietii par ca ne doboara.

    1. O adevarata poveste de dragoste, sa dea Domnul sa fiti fericiti in continuare! E drept ca nu se stie niciodata de unde “sare iepurele” in acest “domeniu”.

    1. Insensibilile! maine e Ziua indragostilor si tie ti-e gandul doar la bautura…se vede ca n-ai pe nimeni :)), nu ca eu as avea da’…incerc sa trec peste! :-p

    1. Sincer nu stiu, probabil asa a setat casa de discuri…in ce tara ziceai ca esti?
      Subiectul dragoste, iubire… nu e de interes pentru tine? Ce faci maine de VAletines Day?

      1. Posibil, dar si eu am aceleasi restrictii la unele videoclipuri “Danza kuduro- Don Omar” nu pot sa vad clipul oficial.

  4. maine o sa ma duc sa-mi cumpar ceva frumos 🙂 asa pt zambetul meu 😉
    despre dragoste si valentin? se poate sa fi trecut candva pe langa mine si sa nu-mi fi dat seama, dar na ce e trecut e bun trecut, nu se mai intoarce, la ce sa am regrete?
    o zi frumoasa maine!

  5. Eu mi-am cunoscut sotul intr-un club. Da, multi ar zice ca asa ceva nu e posibil, ca in Club de obicei se fac lipituri de o seara, nu pt o viata. Nu a fost dragoste la prima vedere, mai mult atractie fizica si o mareeee compatibilitate. Daca ar fi sa dau timpul inapoi … as lasa totul la fel.
    Maine vom sarbatori, sigur :), noi sarbatorim cam tot ce se poate sarbatori!! :)))

    1. 🙂 Mai stiu oameni care s-au intalnit tot in club si acum sunt o familie fericita au copii, nu e ceva senzational… poate pentru oamenii mai invarsta da. Dar pentru noi tineretul, neah. Acum se intalnesc si pe net si se casatoresc dupa.

  6. Eu is mai traditionalist
    I dont give a shit on Valentine’s Day, the Dragobete is the best!

    Poate as adopta The Ballantine’s Day pentru ca noi nu avem ceva asemanator!

    1. Si tu ca si DAniel? Alcoolici anonimi au iesit din anonimat! :-p ca veni vorba mie nu prea imi place wiskey-ul, prefer o tuica 🙂 ca sa fie in ton cu Dragobetele!

  7. Sunt contra. Voi ramane mereu indragostit de baiatul meu. Pot spune insa ca am descoperit faptul ca URA este un sentiment mult mai puternic decat dragostea.

    1. Nu prea am inteles :D, al doilea enunt… dar daca nu-i o greseala n-as vrea detalii :-p.
      Inca n-am descoperit ura, n-am urat pe nimeni niciodata si nici nu uras acum, in prezent.

  8. Eu mi-am găsit jumătatea din clasa a X-a de liceu ! De atunci am rămas nedezlipiți, în ciuda încercărilor prin care am trecut. Pot să spun chiar că ne-au unit și mai mult. Și nu, n-aș schimba nimic, dacă s-ar întoarce timpul înapoi ! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *