Cugetari

Senzatia de deja vu

Senzatia de “deja vu“, o experienta cu care ma intalnesc din ce in ce mai des de ceva timp…Este acel sentiment ca ai mai facut un lucru.
Déjà vu este acel sentiment cand cunosti persoane noi, cel putin in viata asta, insa in “constientul tau” iti apar in minte “o amintire” sau o strafulgerare ca puzzelul asta e aceeasi piesa cu una “care ti-a mai trecut prin mana”.
Sentimentul apare si cand vizitezi un loc nou, nou pentru tine se pare… dar parca-l stii de o viata, poate ti se face sete intr-un loc necunoscut dar stii unde sa gasesti apa.

E un/o sentiment/senzatie greu/grea de descris…simti ca iti retraiesti viata, iar in ultimul timp am din ce in ce mai des sezantia asta!

Voi ati simiti vreodata asta? Credeti ca e bine sa “urmezi aceleasi experiente”… Ciudat!
Intr-un articol viitor sa va povestesc si de niste coincidente sau nu…”semne premonitorii”?

Va recomand sa vizionati Deja vu, din 2006 cu Denzel Washington, cumpără aici!

ciudat de frumos
foto via

Tagged

47 thoughts on “Senzatia de deja vu

  1. Eu am fost tare ciudat de mic. De la 10 ani, de cand m-am apucat de sah de performanta, nu stiu, pur si simplu imi imagineam o pozitie de sah, iar peste 1 luna o jucam intr-un turneu sau pe net, dar nu stiam ce sa fac :)) Simteam ca o cunosc, stiam sigur ca am mai intalnit-o, dar totusi nu stiam unde si ce sa fac….La mine deja-vuurile sunt extrem de dese….Am mai spus, fiecare om isi foloseste creierul diferit, este inzestrat cu puteri diferite. Intrebare de curiozitate : din moment ce esti arhitect naval, te pricepi la desen, matematica si fizica. Te pricepi si la romana, gramatica si literatura si ai imaginatie ca scrii pe blog. Dar trebuie sa fie ceva la care nu esti bun. Asa-i ca nu esti bun la sah ? 🙂 🙂

    1. Sah de performanta nu, dar asa pot sa rezist cateva minunte…cred in fata ta :-p, jucam cand eram mic… cu tata. Cunosc mutarile, nu stiu strategii insa nu pot sa cred ca te-as putea bate. Ideea e ca la un anumit moment incep sa ma plictisesc si fac mutari doar ca sa se termine mai repede.

  2. si mie mi se intampla de multe ori sa ma confrunt cu senzatia de “deja vu” si am ajuns sa cred ca unele lucruri le visez si apoi urmeaza sa se intample si in realitate 🙂

    1. Asta cred ca intra in alta latura…cu visele, eu nu prea visez(sau nu-mi amintesc ce visez).
      Dar asa ziua in amiaza mare ajung intr-un loc in care n-am mai fost si o clipa am senzatia ca mi-e familiar, nu e vis!

  3. Şi eu am parte de senzaţia asta, nu forte des, dar am parte de ea şi nu când cunosc persoane noi, ci când ştiu că am mai făcut odată aşa, acum ceva vreme am avut un deja vu care a durat şi câteva secunde bune, de fel îl simţeam în jur de 2-3 secunde.

    1. Da si asa ceva, gen am examen la o chestie pe care n-am mai invatat-o pana acum si simt ca am mai facut asta, in acelasi stil :-p…

    1. La tine cum se manifesta? ce parere ai…oare e doar subconstientul nostru care “delireaza” sau ‘e ceva”…ceva care inca nu cunoastem!?

  4. Da, de multe ori am senzatia ca am mai trait un anumit eveniment, intamplare si culmea, de cele mai multe ori, tot cu aceleasi persoane. Insa cand ii intreb “voua nu vi se pare ca am mai spus/facut asta odata?” raspunsul este intotdeuana negativ.

    1. Cum am putea explica aceste “lucruri”, Roxy se gandeste la reincarnare… nu-s adeptul teoriei dar ar fi o posibilitate sau sa fi scapat niste “frameuri” din viitorul nostru la nastere? Si cand atingem anumite praguri ele “se activeaza”, si ne dau de stire ca suntem pe drumul cel bun?

      Se poate explica in vreun fel aceste “senzatii” sau “simtaminte”?

  5. Am simtit si eu senzatia asta de cateva ori si chiar daca are sau nu legatura, am avut o senzatie la un moment dat care m-a facut sa cred si in reincarnare. Stiu ca pare ciudat, dar …. 😀

  6. De multe ori mi s-a intamplat ca o situatie sa mi se para atat de cunoscuta de parca as retrai-o. De ce? Nu stiu. Se intampla ceva in subconstient, ceva dificil de explicat.

  7. Din titlu credeam ca te referi melodia ultra-giga-mega-hiper-galactica-hit cantata de INNA :)).
    Revenind,am acest sentiment cand primesc acelasi mail de mai multe ori.

    1. 😀 nu ma refeream la nici una dintre aceste cazuri, prezentate de tine… probabil inca esti micut, dar la un moment dat in viata o sa vezi despre ce ziceam aici.

  8. in ultimul timp am din ce in ce mai des sezantia asta! :))))))))) exagerezi

    Credeti ca e bine sa “urmezi aceleasi experiente”… :)))))))) Tu gandesti cand scrii, sau trantesti cuvintele gratuit ? Un deja vu se intampla si gata, nu ai optiune de a urma sau nu experienta

    1. Stii tu? mie se pare ca de 10 ori poate in ultimii 4 ani … des!

      Da le arunc gratuit, nu ma plateste nimeni sa scriu!

      1. Cititorii te platest, prin timpul pe care il pierd sau nu pe blogul tau.

        Si tot ei te penalizeaza cand halesti chiroane sau cand te dai destept si nu esti

  9. Nu mi se intampla sa am aceasta senzatie. Insa, merg pe mana a doua ipoteze, fie persoana care experimenteaza mai des sentimentul de deja-vu este posesoarea unei imaginatii bogate, este foarte intuitiva si sensibila la perceptii extrasenzoriale, fie fenomenul se datoreaza unor fluxuri informationale la care avem acces in universuri paralele. Cea mai plauzibila mi se pare prima. Ar mai fi si alte explicatii, dar astea mi se par mie cele mai interesante si probabile. 😀

    1. Mergem pe urmatoarele piste universuri paralele, reincarnare, imaginatie, informatie indusa prin subconstient…ce ar mai putea fi?

      1. Ar mai putea fi ,,viteza gandului” ? Faptul ca mintea noastra, uneori, ,,decodifica” realitatea inainte ca ea sa se intample. O forma aparte de intuitie – cum zicea si Nice. Chiar daca e vorba doar de fractiuni de secunda, in care mintea noastra a anticipat realitatea, sunt suficiente incat sa ne confere acea senzatie stranie.
        Bineinteles, senzatiile de deja-vu s-ar baza oricum pe experiente deja traite. Cand mergi intr-un loc nou, ii oferi mintii tale un puzzle. Ea va cauta sa completeze necunoscutul cu informatii. Poate in cazul deja-vu’urilor, punem piesa de puzzle lipsa mai repede, o ,,nimerim” din prima, inainte ca imaginea sa ni se dezvaluie in intregime.

        E doar o teorie si asta 😛

        1. conceptual si pur teoretic oamennii de stiinta considera ca gandul este cel mai rapid ca viteza luminii… astfel teoretic am putea sa vedem trecutul atingand energie luminoasa care strabate galaxia si a fost reflectata de terra( Asa s-ar explica o calatorie in timp… dar doar in trecut si fara la a lua parte la ceea ce se intampla. In viitor o calatorie este imposibila teoretic. Bine astea sunt doar niste idei.

  10. Si eu acum ceva timp zici ca aveam senzatii de genul acesta pe banda rulanta, dar se pare ca acum au incetat. Cine stie ce naiba se intampla in subconstientul nostru ?!

  11. Cred ca am inceput sa am senzatia de deja vu pe unele bloguri, vad ca se repeta articole, probabil or fi advertoriale .

  12. Senzatia de deja-vu este data de acele vise pe care le avem noaptea, dar a doua zi dimineata, stim ca am visat, dar nu mai stim ce. iar cand faci un lucru si zici ca l ai mai facut, este de fapt acel vis pe care l ai avut dar nu mai stiai despre ce e vorba

  13. Până acum 3-4 ani tot mai aveam din când în când. În ultima vreme… hmmm… nici nu mai țin minte ultimul deja-vu.

    Poate e o „pasiune” ciudată, dar mie îmi place să ascult deja-vu-urile și visele altora. 😆

  14. Buna ziua,
    V-as ruga foarte mult sa-mi recomandati o carte buna privind acesta senzatie de “deja vu”.
    Astpt cu interes.
    Multumesc anticipat !

    1. Din pacate n-am citit nici o carte care sa prezinte acest fenomen, o sa o intreb pe iulia cand o vad daca ea a citit ceva despre asta.

      1. Nu stiu sigur daca la mine faci referire, dar ma simt, asa ca raspund 😛
        Din pacate, nu, nu am citit nici o carte pe acest subiect.
        Despre deja-vu am citit in suporturile de curs sau in carti de psihologie generala. Insa informatiile erau destul de putine, am fost chiar uimita ca nu s-a tratat subiectul mai indelung. Poate pentru ca e un fenomen (inca) nu foarte clar pentru oamenii de stiinta.
        Stiu ca e influentat de anumite reactii chimice la nivel fiziologic si ca mai are legatura cu procesele mnezice, insa chiar nu stiu nici o carte care sa trateze serios subiectul..

        1. La tine ma refeream 😀 :), cum bine ai intuit. Nu neaparat carti de psihologie ci si romane sau la ceva de genul ma refeream 🙂

        2. Draga Colorbliss,
          Va multumesc pentru raspuns!
          Am intrebat si alte persoane mai istete decat mine in ceea priveste aceasta senzatie, nu prea m-am lamurit si parca imi era teama ca nu voi gasi niste raspunsuri.
          Cu stima,
          Cristina Topoloiu

          1. Nu voi renunta! Voi cauta totusi o carte, poate nu chiar… macar cateva pagini undeva pt acest subiect. Ma voi intoarce sa vi le scriu.

  15. Nu s-a mai intors nimeni sa discute despre sentimentul asta? De ceva timp, e vorba de ani traiesc intens acest sentiment cu precadere in ultimele luni. Si vreau sa spun ca sentimentul este cumva pe tot parcursul zilei, in discutii, in lucruri pe care le fac si in alte mici detalii. Nu cred ca voi primi aici o clarificare dar nu stiu, ma gandesc ca poate o iau razna.

    1. Asta nu stiu daca pot sa te ajut, adica chiar nu pot. Ai putea sa apelezi la serviciile unui psiholog daca crezi ca lucrurile o iau razna, chestia e ca te poate ajuta 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *