Cugetari

Povesti pentru copii

Cu totii suntem sau am fost la randul nostru membrii unei societati secrete, numite copilarie. Societatea secreta plina de agenti secreti, pirati, super eroi, printi si printese se hranesc cu basme si povesti… iar arma secreta a practicantilor este imaginatia. Ei incearca sa o dezvolte pe zi ce trece, fiecare agent sau membru al organizatiei are datoria de a-si antrena zilnic imaginatia.

De asemenea si fostii membri ai organizatiei au datoria sacra de ai pregati pe cei mici, care acum se afla in organizatie cu povesti, povestiri, basme, fabule si alte “tehnici de lupta” mai pe intelesul lor… Astfel parintii si bunicii nu trebuie sa se eschiveze de datoria sacra de a le spune povesti celor mici, de ale aminti de Scufita Rosie, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Fata babei si fata mosului sau alte basme populare. In Romania in cadrul organizatie un rol foarte important l-a avut Ion Creanga, un om cu suflet de copil si o minte pusa mereu pe nazbatii si prostii care a impartasit si celorlalti din cunostintele sale. Creanga sa stii ca organizatia iti multumeste pentru ca ti-ai facut datoria si in fiecare an esti cinstit in scoli, cum se cuvine.

Povestile pentru copii au un caracter practic, fiindca dezvolta puterea de intelegere a celor mici, apare modul de transpunere in poveste a lor. Ei prin aceasta simpla joaca incep sa gandeasca si sa se gandeasca daca ar fi… Sa isi creeze propriile povesti, in care ei sunt eroii.

Fireste daca veti cauta pe google povesti pentru copii nu veti ajunge la blogul meu fiindca eu inca nu m-am apucat sa scriu. Dar sa fiu sincer mi-ar placea si cred ca as fi in stare. Oricum eu am sa va recomand site-ul unei scriitoare basarabence pe nume Emilia Plugaru. Pe site puteti gasi mai multe categorii: Povesti pentru copii, Scenete pentru copii, Poezii pentru copii, Ghicitori pentru copii, Alfabetul pentru copii si recomandari de desene animate.

Marea
de Emilia PLUGARU

Marea e nespus de mare,
Cerul larg în ea se scaldă,
Ce copil nu ar vrea oare,
Mare-albastră să o vadă?

Marea e nespus de mare,
De parcă nu are maluri,
Soarele din ea răsare,
Luna noaptea doarme-n valuri.

Colo-n mare, în adâncuri,
Stelele îşi spală raza,
Printre scoici, printre corali,
Zeul mării-şi spală faţa.

Ce frumoasă este marea,
De-o priveşti în fapt de seară,
Peste ape – o văpaie –
Soarele apune iară.

Marea, ca o mamă bună,
Râuri şi izvoare multe,
Lângă sânul ei le-adună,
Marea vine de la munte.

Am pus si o mica monstra din munca scriitoarei, pentru a va face o parere si pentru ai vizita site-ul Poezii pentru copii.

Tagged

16 thoughts on “Povesti pentru copii

  1. Da, Pato, doar ca vezi tu, e o mica problema, povestile copilariei ne-au invatat(cu cateva exceptii) ca binele invinge intotdeauna raul. Iar odata ajunsi oameni mari am descoperit ca lucrurile stau taman pe dos! 😀 🙁

    1. Draga mea Nice uiti un lucru… Binele de obicei abia la finalul basmului invinge pana atunci are de tras nenica! Ia gandestete la Harap Alb chiar inainte de “ultima sicana”(ca sa ramanem in termeni automobilistici) i-a taiat Spanu’ bostanasu’ de pe umeri. Deci trebuie sa fim increzatori! Te invit sa citesti articolul despre castigatorii de la Le Mans si ei cate greutati au avut, dar au reusit sa treaca peste.

  2. Da, Pato, am citit articolul, dar nicio clipa nu mi-a dat impresia ca ar fi vorba de lupta dintre bine si rau…
    Si nu, nu ma convingi deloc, in viata, la final, de obicei oamenii buni sunt cei invinsi.

    1. total gresit oamenii buni raman in inimile celor care i-au cunoscut! Ca ii infrange moartea, nu-i nimic mai adevarat dar e ceva normal… cu totii mai devreme sau mai tarziu trecem in nefiinta.

    1. ideea e ca cine o paraseste… nu prea mai poate sa revina! Vezi povestea lui Peter Pan!

  3. Putem ramane oricat in aceasta societate, dar mai schimbam rolurile…Cand suntem mici ascultam povesti, cand suntem mari le spunem altora ! 😀 Gasiti si la mine, pe blogul Lecturi povestite pe scurt !

  4. fiecare dintre noi pastram copilaria intr-o cutiuta de aur in sufletele noastre si din cand in cand scaotem de acolo cate-o poveste acre ne umple sufletul de bucurie si ne face sa fim mai veseli 🙂

  5. Avem nevoie de povesti, toti, si copiii si oamenii mari. E un mod prin care facem fata realitatii, prin care o intelegem si prin care ne raportam la ea. Ne angajeaza intreaga imaginatie si uneori, intreaga personalitate. Poate e si motivul pentru care citim bloguri 😛 Sa mai aflam o poveste narata de o alta persoana.

    Noi suntem copii, toti. Copilul din noi e temelia fiintei noastre. Pe el s-a cladit ceea ce noi numim ,,adultul”. Suntem mereu ,,in constructie”, iar el, copilul se adapteaza cum poate mai bine schimbarilor.

  6. Îmi plac scenetele autoarei Emilia Plugaru.Mi-ar fi de folos în activitatea didactica.Daca ar fi insotite de un CD pe care se afla cantecelele propuse ar fi minunat!Sau exista si nu l-am descoperit?Ajutor!

Leave a Reply

Your email address will not be published.