Am primit o tema de “1 minunt”…flashback n-am mai folosit chestia asta de cand comentam in liceu opere literare!
Ciudat este ca am primit tema de la un pusti, Alex Stan, sfatul meu este sa nu uitam ca noile generatii au ceva de spus si ca merita sa ascultam cand au ceva de transmis.
“Te-as pune acum sa intri pe blogul tau si sa te gandesti un minut la tot ceea ce ai realizat cu el, toata activitatea ta, textele tale, oamenii pe care i-ai strans “in jurul” blogului si tot asa”
Este emotionant cand ma gandesc ca, am intrat in cercul asta fiindca ma plictiseam…si totusi am rezistat aproape 3 ani de zile, fireste mai sunt vreo 3 luni pana sa se implineasca. Pentru mine este enorm!
Din pacate inca n-am gasit un scop al blogului, nu stiu cat va rezista, nu stiu daca il voi avea intreaga viata si-l voi lasa mostenire nepotilor sau daca il voi inchide peste noapte. Stiu ca momentan imi place, fiindca nu fac mereu acelasi lucru si fiindca imi propun mici obiective din cand in cand, insa am regretul ca nu am un obiectiv serios pe termen lung.
Blogul meu e probabil o ciudatenie, nemai vazuta blog personal, generalist si nisat…3 in 1 (nu 2, cum canta Bendeac), dar banuiesc ca e greu sa gasesti un mix bun.
Ce am realizat?
Am realizat multe, am invatat la fel de multe, am aflat lucruri incredibile, am facut chestii care nu credeam ca le-as face, am avut norocul sa intalnesc oameni, sa primesc sfaturi, sa-mi invat lectii(nu lectia!)…
Am scris multe articole, am primit numeroase comentarii pentru care va multumesc… mai nou like-uri!
Am castigat experienta pe numeroase planuri.
Mi-am dezvoltat abilitati.
Mi-am descoperit noi pasiuni…vezi fotografia, am investit in asta!
Am gestionat numeroase concursuri, aici pe blog!
Din pacate nu am cunoscut toti oamenii care se invart in jurul acestei entitati volatile, dar fac demersuri in acest sens, fiindca dupa cum stiti acusi voi ajunge la Cluj si voi cunoaste una dintre primele cititoare si comentatoare ai acestui blog, Iulia!
Am reusit sa rezist, sa observ, “valurile de bloggeri” aparute in online-ul romanesc…care din pacate se sparg si dispar! Insa mereu raman cativa mai norocosi sau mai puternici, cu parere de rau tin minte cum multi au disparut din peisaj chiar daca parea ca le place si se descurcau bine.
Ce-mi doresc?
Imi doresc sa cunosc cat mai mult si cat mai multi oameni, vreau sa vizitez cat mai mult(nu sa ma fac blogger de calatorie!), sa fiu fericit, sa ma simt bine, descoperind si descoperindu-ma!
Cine vrea poate sa preia tema ca pe o leapsa, fiindca este o idee simpatica!
Pato, sper să reușești în ceea ce ți-ai propus și, cine știe, poate cu timpul, vei descoperi și scopul acela mai general al blogului 😀
Și eu regret că unii au „dispărut”, mi-e dor să îi citesc, însă probabil pentru ei blogul și-a atins scopul la un moment dat și nu a mai avut loc printre activitățile lor.
Abia aștept să ne vedem! Blogul tău e printre primele pe care le-am citit (și încă le citesc) și îmi pare bine că vom ocazia să ne și chiaaar cunoaștem 🙂
Atunci sper sa nu gasesc scopul ala si sa-l caut toata viata :D, ca blogul sa nu dispara.
Si eu sunt bucuros, ca voi avea ocazia sa ne cunoastem…sper sa ne gasim sanatosi!
Ai realizat multe lucruri, iar eu sunt bucuroasă că am mai descoperit un blog fain. Succes!
Am ales sa le prezint pe cele de valoare, care conteaza cu adevarat :D. Multumesc frumos si te mai astept pe aici!
O sa incerc sa raspund aici, nu pot sa merg la mine pe blog si sa incep sa ma laud cu realizarile mele, chiar nu-mi sta in fire lucrul asta.
E suficient sa intri pe articolele mele din 2011 si 2012 si o sa vezi acolo ce am reusit. Multi oameni deosebiti, pareri interesante, teme dezbatute la nesfarsit. Articole din care am invatat atatea lucruri, care mi-au fost atat de utile si mi-au dezlegat atatea mistere. Cu ajutorul omenilor care mi-au comentat am inteles mai bine lumea inconjuratoare. Inainte aveam doar punctul meu de vedere, intelegi? Si nu era deloc bine. Nu era suficient. Am nevoie de blog pentru a dezbate cu ceilalti ce ma preocupa, nu scriu doar asa sa ma aflu in treaba sau ca sa primesc laude. Blogul m-a impulsionat sa fac multe lucruri inedite, chiar sacrificii, mi-a deschis noi orizonturi. Probabil daca nu era el, azi nu eram pasionata de fotografie. Pentru mine blogul inseamna socializare si evolutie personala.
Intelegi de ce nu pot sa scriu la mine despre asa ceva? Ar fi patetic si nu cred ca cititorii vor sa gaseasca articole de genul. :))
Vrei sa zici ca sunt ridicol si patetic :(( ?
Cred ca la faza cu fotografia cred ca iar o avem in comun, mi-am luat primul aparat si din cauza blogului… iar pe al doilea cu atat mai mult!
Nu. :)) Tu te-ai descurcat onorabil, eu cand incep cu realizarile mele o dau in patetic, incep pana si mie sa-mi curga lacrimile. :)) Stii ca sunt mereu nostalgica dupa vremurile de odinioara. 😛 Dupa inceputuri…
Ei stii ca glumeam, oricum avem stiluri diferite asa ca nu se pliaza orice abordare amandurora :D… pentru a nu cadea in ridicol, n-am mai amintit cifre si alte “zorzoane”. Am dorit sa fie asa ca de weekend, frumos, chill…
Hai sa ne laudam 😀
Eii, tu ma bati la capitolul asta ca eu nu mananc Kit Kat 😀
Si eu mananac doar cand e luna plina.
Ca varcolacii!
Păi da tu ai cu ce te lăuda 😛
Eu îţi răspund la leapşă peste vreo 3 ani, să pornim de pe picior de egalitate. 😉
Apropo, blogul tău a fost printre primele pe care le-am descoperit atunci când am luat contact pentru întâia oară cu mediul “blogosferic”
Pai peste 3 ani o sa zici ca eu am 6 si tot asa :D, dar voi astepta… tare mi-ar place sa iti aduci aminte ca ai o datorie fata de mine, peste 3 ani!
Si tare m-as bucura sa nu fii ca cei care se pierd cand se sparge valul.
Ai uitat sa scri ca ai devenit idolul unora in blogosfera.
Glumite, glumite!
Dupa mine, scopul blogului tau e sa nu aiba scop. Adica sa fie totul asa, mai in mister, sa nu stii de ce il ai, cu ce te ajuta… Si la o anumita varsta sa te gandesti iar: “cu ce m-a ajuta blogul asta fata de alte persoane care nu au detinut unul”. Sunt sigur ca o sa gasesti tu ceva, precum fotografia :P. Un fel de comparatie intre un blogger (priceput ca tine) si un om normal. Cred ca am devizat cam mult de la subiect :)).
Oricum, eu vreau sa citesc “pato.ro” si peste 5 ani, si peste 10 si cat s-o putea 😛 Ai realizat prea multe ca sa te lasi, parerea mea 🙂
Trebuie sa ma imbatranesc sa vorbesc despre asa ceva, sa dea Dumnezeu sa ne auzim si peste cativa zeci de ani 😀
Nu stiu de ce, dar mi se pare ca se dramatizeaza si se face prea maaaaaaaare tam-tam cand este vorba de blogging. Ok, am blog, am realizat multe, sunt fericit/ă, voi continua,etc.
Te felicit pentru realizari, si nu numai.
Good luck in the future.
Ne plac dramele? Mie imi plac…
Multumesc frumos :D, sa avem noroc cu totii!
Ar fi foarte interesant sa cunosti toti bloggerii cu care interactionezi 😀
Bineinteles, pe viitor, eu cred ca blogul o sa-ti aduca si alte satisfactii.
Sa stii ca incerc asta! Chiar azi ma voi intalni cu unul la o bere 😀