Nume, tare ciudate!

Fata cu ineptiile online a lansat un concurs in care trebuie sa facem misto pe cat putem de: Popuța (prenume), Rândunel (prenume) și Filică Brânză (nume și prenume la ultimul că-i fată de treabă>> cel putin asa zice ea<<). Ideea concursului este sa ne alegem unul dintre cei 3 impricinati si sa facem bascalie, pe cat posibil, desi ea n-a zis chiar asa.

Eu am ales-o pe Popuța fiindca e singura fata din gasca, ca in gluma aia “Ion, Gheorghe si Maria cei mai prosti din Romania” si nu fiindca sunt misogin sau fiindca am ceva cu femeile. Sa nu va suparati ca am amintit de Ion, Gheorghe si Maria dar e vorba populara, cred ca din vechime( n-am inventat-o eu, deci nu va luati de mine), azi trebuie sa ne luam de Popuța.

Popuța s-a nascut in sanul unei familii de la tara, mai exact este fatuca unui popa de la sat. Nu stiu daca ati citit Popa Tanda, nuvela aia scrisa de Ioan Slavici… Asa il chema lumea pe tatal fetii, nu i se zicea asa fiindca era trandav, fiindca nu facea toata ziua nimic ci fiindca asa il chema! Poate daca nu l-ar fi chemat asa tot asa i s-ar fi zic, putandu-l porecli consatenii. Dar ce treaba avem noi cu popa cand subiectul nostru e fata popii Popuța. Popuța de cand s-a nascut urla de o auzeau vecinii, zbiera cat o tinea gura de tare toata ziua si mai ales pe timpul noptii. Astfel incat vreo saptamana  cat au fost plecati popa cu preoteasa si micuta Popuța plecat la neamurile masii, vecina anica sarea din somn ca arsa la fiecare behait al iezilor lui nea Ion. Vecina Anica o ajuta pe preoteasa cu copila, fiindca ea nu se pricepea la nimic la fel ca si barbatsu’ doar la barfa. Astfel saraca femeie tresarea la fiecare behait al caprelor si iezilor crezand ca s-a trezit copila din somn.

Cand a crescut mai mare Popuța era capul rautatilor in sat, omora puii vecinilor bagandui in apa sa vada cum stiu sa inoate. Intr-o zi a scapat o pisica in fantana de langa biserica, alta data a tras clopotele in timp ce preotul citea din evanghelie. Popuța era cea care chinuia, matele, cainii si toti copii satului si nimeni nu-i zicea nimic fiindca era fata popii.

Cand o crescut si mai mare o realizat impreuna cu parintii ca nu prea ii placea cartea, fiind corigenta la  mai multe materii si scapand de la repetentie in fiecare an la insistentele popii. Astfel cand o mai crescut ea umbla cu toti flacai satului…care o vizitau in mod regulat sa faca “hâța-hâța cu Popuța”. Cand o ajuns asta la urechile preotesei o pus pe barbatsu sa-i caute un tanar de la teologie s-o marite numai decat.

Popuța acuma era nevasta si fiica de preot( nu de acelasi, cum si-ar inchipui unii in zilele noastre daca ne gandim la adoptia Monicai Columbeanu de catre domnul Irinel Columbeanu). Fireste ca Popuța nu s-a linistit, i-a tratit un plod parintelui si pe alta parte  umbla cu toti enoriasii sotului sau. Intr-o zi ii prinde parintele pe Popuța si pe dascal facand dragoste.Parintele se manie si incepe sa-i blesteme, in schimb Popuța isi trage fusta pe ea si ii zice popii:

-Nu Dumnezeu zice sa fim milostivi cu cei aflati in nevoi?
-Da draga mea!
-Pai sti ca dascalul e barbat tanar si vaduv pe deasupra. Mi-o fost mila de briliantele lui, ca poftea de mult timp.
-Da? zice popa.
-Am zis sa fac o fapta buna!
-Asa te gandesti tu la semenii tai, incat sa te sacrifici pentru altii? Ce sotie plina de virtuti am! Slava tie Doamne!
-Amin! zice Popuța, facand cruce (c-o scapat a nu stiu cata oara).