ÎN ZODIA DE APĂ – [c]

Autor guestpost – Ioana Sipatchin

Într-o frumoasă seară de toamnă, când resemnată priveam şiroaiele de apă ce se scurgeau pe geamul dormitorului, am simţit o durere teribilă în burtă.

Am băut repede un pahar cu apă ca să mă calmez, dar în graba mea l-am scăpat pe parchet. Am luat o cârpă ca să şterg apăraia, dar intenţiile mele bune s-au dus pe apa sâmbetei odată cu al doilea junghi cumplit.

Mi-am înşfăcat bagajele, care erau pregătite de o lună, mi-am făcut semnul crucii şi am dat să ies din casă. Prea târziu însă. Nu mai puteam ajunge singură la spital. Tocmai ce mi se rupsese apa.

Ce mă fac? Sunt singură acasă, telefoanele nu au semnal din cauza furtunii, următoarea casă este la 2 kilometri, afară e o vreme oribilă iar contracţiile sunt din ce în ce mai dese, vestind naşterea. Ce mă fac? O umbră oribilă trece prin dreptul geamului şi chiar dacă sunt teribil de speriată, deschid uşa sperând că e un vecin rătăcin care mă poate duce la spital cu maşina…

E doar pisica. O pisică neagră. Afară plouă într-una, iar stropii de apă s-au transformat în grindină. Dacă aş ieşi acum, aş putea aluneca pe o bucată de gheaţă, sau în nămol…ce mă fac?

Ce mă fac?

O contracţie mă trezeşte la realitate. Doare atât de tare, încât abia mă mai ţin pe picioare. Trebuie să plec, sau voi naşte în apă. Şi nu într-un bazin special amenajat pentru naşterea mea, ci în băltoaca din faţa prispei, cu pisica neagră drept unic martor.

Trebuie să ajung la spital, orice ar fi. Copilul meu se va naşte în siguranţă în zodia Scorpion, o zodie de apă. Îmi iau din nou bagajul în mână şi umbrela în cealaltă mână şi pornesc spre spital. De frică, sunt toată numai o apă.

Merg cu greu, nici măcar nu prea îmi dau seama cât mai am până la spital, când ajung la Pod. Abia îl pot trece în siguranţă, pentru că râul s-a umflat atât de mult încât nivelul apei a trecut de pragul de siguranţă. În mod normal, m-aş întoarce acasă, dar copila mă împinge înainte, căci deja o simt foarte aproape…

Pun mâna pe balustrada podului şi păşesc…în gol…podul s-a rupt sub mine…cad în apă

Ca prin vis, mă prind de ceva dur şi încep să dau din picioare haotic, când aud:

–          Ioana, trezeşte-te, ţi s-a rupt apa! Se naşte fetiţa, hai la spital!

*Acest articol ii apartine lui Ioana Sipatchin si participa in cadrul concursului Pana del Pato 2012.

 

Latest Comments
  1. Ana Q.

    foarte dragut articolul… original si desprins din realitate!
    succes ioanei!

  2. ioana k-man

    Multumesc, Ana Q.!

  3. Nicorici Alin

    Frumos articol, sper sa castigi !

  4. ioana k-man

    Ma bucur ca ti-a placut, Alin!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: