Apa înseamnă VIAŢĂ – [c]

Autor guestpost – Alis Brebu

Nicio plantă, copac, floare, animal mic sau mare, niciun om nu ar putea supravieţui dacă nu ar exista apa. Precum sângele care ne străbate corpul, într-o mişcare circulară, la fel apa călătoreşte în natură, hrănind pământul, aerul şi reîntorcându-se pentru a o lua de la capăt, într-o mişcare neobosită de a susţine viaţa, în toate manifestările ei. De aceea apei i-a revenit simbolul vieţii, al fertilităţii. Ea este mama care hrăneşte, energia vitală care însufleţeşte.

Filosoful Pliniu spune că apa este cea care le porunceşte tuturor celorlalte: înghite pământul, stinge focul, se ridică în aer şi ajungând în nori se face stăpâna cerului, iar atunci când cade face să se nască toate cele care cresc pe pământ.

Întâlnim în Natură ape repezi şi limpezi, oceane nemărginite, bălţi verzui stătute, lacuri liniştite, dar profunde, mări agitate, la fel cum pe lângă noi trec zilnic oameni energici şi sinceri, posaci şi pesimişti, înţelepţi sau cinici mereu nemulţumiţi. Ne putem întâlni cu noi înşine urmărind apa, ca într-o oglindă a personalităţii proprii. Este modalitatea Naturii de a ne arăta ce vom deveni, prin ceea ce suntem.

De exemplu, o apa care nu este în mişcare, care nu oferă, nu se revarsă pentru a binecuvânta, devine un adăpost al mâlului şi al lâncezelii, atenţionând asupra pericolelor sufletului lipsit de virtute şi de generozitate.

 

Apa, zicea filosoful Delia Steinberg Guzman, este esenţa însăşi a mişcării, iar pentru suflet, mişcarea înseamnă îndepărtarea blocajelor personalităţii, pentru a lăsa să curgă liber fluxul vieţii, care duce cu el energia sacră a întregii lumi. Ne leagă de apă ceva profund, născut în noi, nu învăţat, care ne ajută să ne apropiem sufletul de atemporal. Deşi suntem atât de prinşi de materie, putem percepe puritatea prin imaginea unui izvor cristalin. Prin mişcare, apa curăţă, învăţându-ne că şi noi, prin acţiune putem redescoperi autenticitatea. Energia noastră este apă, viaţa noastră interioară este apă. De aceea acest lichid al vieţii a fost asemuit psihicului nostru, transformările ei fiind mişcările propriilor emoţii. Când ne „scăldăm în ape tulburi”, adică atunci când suntem mâhniţi, furioşi, invidioşi, imaginea noastră devine difuză, neclară, greu de definit, la fel cum se întâmplă dacă într-un lac un copil aruncă o piatră, scoţând la suprafaţă noroiul.

Cunoaşterea corectă de sine depinde de menţinerea limpezimii apelor psihicului nostru, pentru a reuşi să pătrundem cu privirea profunzimile fiinţei.Să punem ordine în emoţii, să ne supraveghem trăirile, să facem din personalitatea noastră suprafaţa cristalină care oglindeşte perfecţiunea Naturii.

Ne apropiem de sfârşitul călătoriei noastre alături de apă. Ne-a arătat de unde venim şi cum putem ajunge la cunoaşterea de sine. Ne mai învaţă o ultimă lecţie:

Să avem grijă să nu fie stearpă călătoria sufletului nostru. Aşa cum apa ia forma norilor, a râurilor, a ploii, căutând întoarcerea la matcă sau călătorind spre locul în care toate apele se întâlnesc, apa căutând apa, la fel noi, prin viaţă, trebuie să atragem viaţă, spre o nouă reîntâlnirea cu sufletele-fraţi de care demult de tot ne-am îndepărtat.

*Acest articol ii apartine lui Alis Brebu si participa in cadrul concursului Pana del Pato 2012.

Latest Comments
  1. stefan

    fara apa nu ar fi nimic. ia incercati sa stati 1 zi fara apa sa vedeti ce rau este

  2. Pato

    Imi place comparatie dintre sistemul hidrografic planetar si sistemul sangvin al unui organism viu! E adevarata ca apa, curata organismul nu degeaba chiar daca sa zicem ca este un obicei… traditia crestina considera ca prin Sfanta Taina a Botezului omul se curata de pacate, apoi tot prin apa sfintita omul dealungul vremii isi curata organismul de boli trupesti cat si sufletesti.

    E drept ca apa este datatoare de viata, dar in acelasti timp poate sa aduca si moartea… vezi Tsunami-ul de acum cativa ani din asia :(.

    Precum apa care se ridica la cer, sub alta forma de agregare… asa si sufletul se “ridica la ceruri” uite si aceasta remarca este una deosebita la care poate nu m-am gandit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: